Află mai multe despre abordarea noastră
Abordarea noastră conține trei piloni:
I. Clientul multiplu în terapia copilului
II. Modelul relațional de dezvoltare a sinelui
III. Instrumente care facilitează schimbarea
I. Clientul multiplu în terapia copilului
În psihoterapia integrativă relațională, perspectiva noastră asupra lucrului cu copiii implică o filosofie unică. Din punctul nostru de vedere, în lucrul cu copiii avem întotdeauna mai mulți clienți, în diverse formate și cu tipuri specifice de intervenție terapeutică. O conceptualizare corectă a cazului presupune un răspuns clar la întrebarea: Cine este clientul procesului terapeutic?
Astfel, identificăm cel puțin patru tipuri de clienți:
- Clientul copil sau adolescent, căruia îi oferim servicii de psihoterapie individuală. În paralel, lucrăm constant și cu un client secundar – părintele sau aparținătorul.
- Clientul părinte, căruia îi oferim servicii de consiliere parentală relațională, fie individual, fie în cuplul parental.
- Clientul relație de atașament părinte–copil, căruia îi oferim servicii de terapie relațională.
- Clientul sistem familial – fie familia de bază, fie familia extinsă – căruia îi oferim servicii de terapie de grup familial.
Acest pilon are la bază modelul de dezvoltare a sinelui în relație, conform abordării integrative relaționale dezvoltate de Ken Evans și Maria Gilbert (2010, 2011). Cei doi autori susțin că sinele uman se dezvoltă și funcționează în relație cu șase dimensiuni esențiale:
II. Modelul relațional de dezvoltare a sinelui
- Dimensiunea biologică – relația sine–corp
- Dimensiunea intrapsihică – relația sine–sine
- Dimensiunea interpersonală – relația sine–ceilalți
- Dimensiunea interculturală – relația sine–rasă, cultură, naționalitate și context lărgit
- Dimensiunea ecologică – relația sine–natură
- Dimensiunea transcendentă – relația sine–transcendență
III. Schimbarea facilitată de factori bio-psiho-sociali specifici etapelor de dezvoltare
Acest pilon se referă la factorii ai schimbării care contribuie, în viziunea noastră, la un proces terapeutic eficient și adaptat fiecărui tip de client.
De exemplu:
- În lucrul cu copiii preșcolari și școlari, terapia verbală este adesea ineficientă, deoarece limbajul lor principal de comunicare și învățare este jocul. În acest context, terapiile prin joc sunt cele mai eficiente – jocul terapeutic și joaca naturală facilitează schimbarea.
- În lucrul cu pre-adolescenții și adolescenții, pot fi folosite elemente de joc, însă tehnicile expresiv-creative și proiective sunt adesea mai eficiente.
- În lucrul cu relația de atașament părinte–copil, factorul central de schimbare este relația în sine – crearea, consolidarea sau repararea acesteia.
- În lucrul cu părinții și familiile, facilităm dezvoltarea fiecărui membru în cadrul relațiilor familiale, susținând în mod special dezvoltarea copiilor prin împlinirea nevoilor relaționale de dezvoltare.
Indiferent de tipul de client, intervenția urmărește repararea rupturilor relaționale și împlinirea nevoilor relaționale de dezvoltare, care au fost ratate de-a lungul etapelor timpurii ale vieții. Factorii acestui pilon oferă rărpunsul la întrebăarea: Ce faclitează schimbarea pentru client?
Abordarea noastră este INFORMATĂ DE TRAUMĂ.
Abordarea noastră este INFORMATĂ DE NEUROȘTIINȚE ACTUALE.
Un element central al viziunii noastre este perspectiva informată de traumă — un principiu transversal care ghidează modul în care înțelegem oamenii, relațiile și procesele de vindecare.
Ce înseamnă „informată de traumă”?
O abordare informată de traumă nu înseamnă că psihoterapia se adresează doar persoanelor cu traume. Înseamnă că întreaga structură a intervenției este construită ținând cont de modul în care experiențele adverse, relaționale sau de dezvoltare influențează creierul, corpul, comportamentele și relațiile.
În practica clinică, o abordare informată de traumă presupune:
Să vedem simptomul ca strategie de supraviețuire, nu ca defect.
Comportamentele copiilor, adolescenților sau adulților sunt înțelese în contextul istoriei lor relaționale și neurobiologice.Să punem siguranța pe primul loc — siguranță fizică, emoțională și relațională.
Fără un cadru predictibil, reglulat și suportiv, nu există vindecare durabilă.Să înțelegem corpul ca parte centrală a procesului.
Sistemul nervos autonom, mecanismele de stres, memoria somatică și modul în care corpul păstrează amprenta experiențelor devin elemente esențiale în conceptualizare.Să lucrăm cu ritmul persoanei, fără presiune, forțare sau grăbire a proceselor interne.
Să evităm retraumatizarea, ghidând intervențiile cu respect pentru vulnerabilități, limite și capacitatea de autoreglare a clientului.
Să punem relația în centru.
Vindecarea este relațională: se întâmplă într-o conexiune sigură, stabilă și empatică.
Psihoterapia predată în cadrul Școlii APRICAS este construită este informată de neuroștiințe contemporane, care explică modul în care creierul se dezvoltă, se reglează, se adaptează și se vindecă în relație cu ceilalți. Integrarea neuroștiințelor în practica noastră nu este un adaos teoretic, ci esența modului în care înțelegem copilul, adolescentul, adultul și sistemul familial.
Ce înseamnă „informată de neuroștiințe”?
A fi informați de neuroștiințe înseamnă:
- Să înțelegem comportamentele prin prisma creierului în dezvoltare, nu doar ca manifestări izolate.
- Să lucrăm cu sistemul nervos, nu împotriva lui: cu ritmuri, fereastra de toleranță, reacțiile de supraviețuire și capacitatea de reglare emoțională.
- Să vedem relațiile ca un instrument neurobiologic de vindecare, nu doar ca un context psihologic.
- Să înțelegem că schimbarea autentică este un proces de reorganizare neuronală, care necesită siguranță, repetare, coreglare și experiențe emoționale corective.
Aceste principii fundamentează fiecare etapă a intervenției terapeutice la APRICAS — de la evaluare, la conceptualizarea cazului și până la procesul de intervenție pentru schimbare și vindecare.
Abordări ale neuroștiinței și autorii lor, din care preluăm concepte sunt:
– Bruce D. Perry — Neurosequential Model of Therapeutics (NMT)
– Daniel J. Siegel — Interpersonal Neurobiology
– Allan Schore — Neurobiologia dezvoltării emoționale timpurii